Meteorologice :)

E greu cu ăştia micii cînd afară plouă. Îi potoleşti spunîndu-le "poveşti". ;)
Am încercat aia cu toamna şi greieraşul.
Da... ţi-ai găsit. Că o fi , că o păţi ...
... că ce-atîta toamnă gri şi atîta cri- cri- cri
şi mîîîrrr şi miaoooooo...
"tradus": copilării. de parcă noi nu suntem, ca restul lumii, solidari nu cu greierele ci cu furnica mititica.
Fă ceva cu ăştia dacă-ţi lasă loc de întors :)))


Ce să fac ?. Am "lucrat cu materialul clientului", am încuiat furnica-n cămara toamnei şi le-am povestit despre ea.
Despre cămară :)) ...
aşaaa


Vechii greci considerau ambra frumoasă ca ruptă din soare, numele său grec "electron" însemnând chiar "soare strălucitor".

Legenda spune că Soarele avea un fiu născut din dragostea sa cu o muritoare. Nesigur de originea sa divină, Phaeton i-a cerut tatălui său să-şi demonstreze dragostea, împlinindu-i o dorinţă, aceea de a conduce şi el cândva carul în care Soarele călătorea pe cer. Dar, tatal său îi refuza constant rugămintea. Carul era greu de condus, caii greu de stăpânit, bolta cerului traversa tărâmuri periculoase şi îndepărtate. Într-o zi totuşi tatăl s-a înduplecat şi Phaeton a pornit la drum. Îmbătat de puterea de a ilumina lumile, fiul a scăpat frâiele iar carul s-a rostogolit în hăuri, conducătorul fiind cuprins de flăcări. Soarele conştient că tot universul putea pieri iar fiul său nu mai poate fi salvat a împins din înalturi carul în râul Eridan. Phaeton, cuprins de flăcări s-a scufundat în râu. Corpul său solidificat s-a răspândit de-a lungul râului şi din el au luat naştere bucăţile de chihlimbar. Legenda mai spune că istoria fiului zeului Soare se repetă în fiecare an în ziua Solstiţiului de vară când apar bucăţi mari de chihlimbar (ambra).

Am încălecat pe-un strop de şa, le-am dat la fiecare cîte un os de ros şi un peşte mincinos, după cît m-au ascultat de frumos .