Se pare că nu pot ori nu ştiu ajunge în gîndurile oamenilor aşa cum pornesc.
Este doar un drum, poate am să ostenesc şi... cîndva... am să mă opresc
Am să-mi clădesc acasa aşa cum mă pricep, am să-i pun cununa de sînzîiene la poartă şi am să mă odihnesc nesfîrşind să (mai) aştept.
Plan de casă, am, mulţumesc că exişti, la mine-n inimă, artist de pulberi de stele Marcel Munteanu
Mulţumesc pentru ... invitaţia de a lectura despre expoziţia lui Marcel Munteanu! Poate mă vei ajuta şi de a vedea imagini (din descriere şi din căsuţa aceasta, pare a fi interesant - o lume a satului văzută de artist, cu elemente/materiale, problematici pururi vechi şi actuale).
RăspundețiȘtergereO zi bună!
PS: cred că pentru oricare dintre noi e greu şi de-a-nţelege, şi de-a ne face înţeleşi... Iar când să zici "am reuşit", observi că doar te-ai amăgit...
Ce aiurea e când se întâmplă să primim ceea ce ne-am dorit mult timp atunci când din cauza așteptării nu ne mai dorim.
RăspundețiȘtergerenu am imagini, Danielle, altele decît cele pe care le-am arătat pe fiecare dintre cele trei bloguri şi care provin din acele surse pe care le-am menţionat la fiecare
RăspundețiȘtergereacest pictor, absolut special, este cumva vecin cu mine aşa că o să fac 'săpături' şi atunci cînd voi găsi amănunte, în Cluj probabil, am să vi le spun. dar nu aici ci pe blogul leneş
am făcut un soi de excepţie azi, de Sînzîiene şi naşterea poorocului meu drag Ioan, postînd în locul ăsta care l-am rezervat iubirii şi prietenilor pe nedrept numiţi necuvîntători :)
probabil am greşit dar azi toate modulele mele de exprimare virtuală i-au fost dedicate acestui minunat Marcel Munteanu
habar n-ai cît de multă dreptate ai :(
RăspundețiȘtergereAlin
"şi aşa mai departe!"