”Nu știu alții cum sînt dar eu cînd mă gîndesc la”..
mai că- mi doresc, de la o vreme, o lunetă de scotocit trecutul
nu cred că se poate cineva lăuda cu perfecțiunea amintirilor sale
oricum ar fi, ceea ce ne mai amintim despre noi, e foarte clar că `amintirile emoționale` sînt cele mai accesate dacă ar fi să avem butoane:)
Cînd vine vara ne amintim ce minunat ne simțeam bulgărindu-ne-n ierni musai cu ninsori cotropitoare, cînd hibernăm zgribuliți visăm doar la valuri și nisipuri arzătoare..
La peisajul descris presărați amintirile `cum eram cînd..` și vedeți ce vă dă dacă nu mă credeți pe cuvînt:))
Eu mă gîndesc că trece vara și încă n-am momit nici un cîine. Este unul pe malul apei, obișnuit cu pescarii, cam slăbănog și cu cap de vulpe dar n-am reușit să-l fac cățel de oraș, s-a plictisit după doar o zi de stat în ușa librăriei și nici la coliba de pe Criș nu-i place. Mă mai vizitează cînd îi este foame că știe că am o pungă cu "pedigree" pusă la adăpost de șoareci dar nu zăbovește prea mult că n-o suportă pe Puki. Acum sînt în tratative cu o cățelușă ce pare de doar cîteva luni și promite că va ajunge de talia unui vițel. Doarme toată ziua în spatele raftului și se trezește doar ca să mai facă ferfenițe vreo cutie de carton ca desert după salamul pentru cîini, ăla cu aspect de rumeguș și miros de cîrnați uitați pe foc. Nici ea nu e încîntată de coliba de pe Criș, preferă viața de noapte a orașului și nici măcar n-a dat ochi cu Puki.
RăspundețiȘtergereVăd că voi o duceți bine deși Sneji pare cam botos, dar așa fac pisicile, își dau importanță :)
https://www.youtube.com/watch?v=_CqWMEjmc5w
RăspundețiȘtergereHai și Puki